Minunile de la Kato Xenia - Miracles à Kato Xenia - Mirakel på Kato Xenia

(Română) Grecia, tărâm de basm, tărâm de vis. Splendoare cu frunţi montane sprijinite de cer şi duium de ţărmuri scăldate în raze de aur şi bântuite de valuri cu irizări de perlă, albastre-turcoaz. Pe malurile Golfului Pagastic palpită oraşul Volos, iar la vreo 50 de kilometrii depărtare se ridică semeaţa Mânăstire Kato Xenia. Ansamblul monahal impresionează atât ca formă de construcţie, cât şi prin starea de bine, de pace şi bucurie pe care o trezeşte. Totul e tăcere şi farmec, mângâiere divină. Măicuţele te îmbie cu rahat proaspăt bogat în arome, pâine de casă rumenă şi înmiresmată. Mânăstirea Kato Panagia Xenia, care, în traducere, înseamnă Biserica de Jos a Preasfintei Fecioare Străine, te întâmpină cu tot ce are mai de preţ: o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, ajunsă în mod miraculos în mânăstire şi total străină artei greceşti, numită tocmai de aceea Străina (Xenia), şi Cinstitul Brâu al Maicii Domnului una din cele mai valoroase relicve creştine. M-am rugat fierbinte, atingând acoperământul relicvei sfinte, una din puţinele amintiri fără de preţ care ne-au rămas direct de la Măicuţa Domnului. Brâul a fost ţesut chiar de Sfânta Fecioară din păr de cămilă şi se spune că ar fi fost dat Apostolului Toma, care nu a fost prezent la punerea ei în mormânt, ca dovadă a învierii şi înălţării sale la cer. M-a tulburat profund vecinătatea unui lucru atins de mama lui Iisus Hristos şi am simţit cerul şi împlinirea sufletească mai aproape ca niciodată. Am plecat cu sentimentul că am urcat un munte cu creştetul ce străpunge norii şi m-am eliberat de griji şi de nevoi. Pe drum, am primit panglici albastre atinse chiar de Cinstitul Brâu, pe care maica stareţă a avut bunătatea să ni le ofere cadou. Fiul meu, care răcise pe feribot, s-a vindecat miraculos, după ce i-am pus una din panglici la încheietura mâinii.

Povestea Brâului Maicii Domnului, care învinge bolile şi aduce prunci

De la Sfântul apostol Toma, Brâul Maicii Domnului a ajuns în Capadoccia, de unde a fost dus la Ierusalim de împăratul Teodosie cel Mare, unde a stat până în secolul al IV-lea. În anul 395, Ar­cadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare, aduce Cins­titul Brâu al Maicii Domnului la Constan­tinopol. În secolul al X-lea, Brâul a fost îmbrăcat în aur de împărăteasa Zoe, soţia lui Leon cel Înţelept, drept mul­ţumire pentru miracolul de a o fi scăpat de un duh necurat. Ea l-a reaşezat în racla daruită de imparatul Arcadie, eveniment pomenit în calendarul ortodox la 31 august. În secolul al XIII-lea, trimişii regelui bulgar Ioniţă Caloian au luat Brâul de la Constantinopol, acesta fiind dăruit de cneazul sârb Lazăr, în secolul al XIV-lea, Mânăstirii Vatoped  din Sfântul Munte Athos. O altă variantă ar fi că Brâul ar fi fost dăruit mânăstirii de  împăratul bizantin Ioan Cantacuzino. Racla de argint în care se păstrează la Vatoped a fost confecţionată în secolul al XVIII-lea în Ţara Românească. În raclă se păstrează numai o parte din Brâu, pentru că alte două părţi ale acestuia au fost dăruite, în anul 1522, Mânăstirii de maici Kato Xenia. De-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumăraţi bolnavi, în special chinuiţi de cancer, şi a ajutat să nască nenumătare femei care nu puteau avea copii. Minunile s-au produs după ce aceştia au purtat panglici care au fost atinse de racla în care se păstrează Brâul Maicii Domnului.