Social Icons

twitterfacebookgoogle pluslinkedinrss feedemail

English Francais Auf Deutsch På svenska

miercuri, 10 decembrie 2014

Domnitorul român care a refuzat să îngenuncheze în faţa nepotului lui Suleyman Magnificul. Care au fost toţi conducătorii care au urmat lui Suleyman Magnificul, sub ce sultan au scăpat de românii de jugul otoman


Suleyman Magnificul (Soliman I), rămas în istorie sub numele de Suleyman Legiuitorul, a fost al 10-lea sultan al Imperiului otoman şi a domnit între anii 1520-1566.
Suleyma Magnificul
El a fost fiul

lui Selim I, care a domnit din 1512 până în 1520, şi al lui Hafsa Sultan, prima Valide Sultan (sultană mamă) a Imperiului otoman, fiica hanului tătarilor Crimeei, Meñli I Ghirai. Sub domnia lui Selim I, supranumit Viteazul, imperiul a înregistrat o enormă expansiune. Tatăl lui a fost Baiazid al II-lea şi mama Ayşe Hatun, fiica unui demnitar turc. Baiazid al II-lea a fost fiul cel mare al lui Mehmed al II-lea şi a condus imperiul între 1481 şi 1512. Mama lui nu este cunoscută cu siguranţă. El a abdicat în favoarea fiului său, Selim I. Mehmed al II-lea, cunoscut sub numele Cuceritorul, a fost sultan între august 1444 şi septembrie 1446 şi din februarie 1451 până în mai 1481. La vârsta de 21 de ani, a cucerit Constantinopolul (astăzi Istanbul), ducând la sfârşitul Imperiului Bizantin. Mehmed al II-lea a fost fiul sultanului Murad al II-lea şi al mamei sale, Valide Sultan Hüma Hatun, născută în oraşul Devrekani, Kastamonu. Murad II Kodja a fost sultan între 1421- 1451, exceptând perioada 1444-1446, când a domnit fiul său, Mehmed al II-lea. Mama sa a fost Valide Sultan Emine Hatun, fiica lui Suleyman Bey. Tatăl lui Murad II Kodja a fost Mehmed I, care a fost sultan între 1413 -1421. Mehmed I a fost unul dintre fiii lui Baiazid I şi una dintre soţiile sale, Devlet Hatun. Baiazid I, supranumit Fulgerul, a fost sultan între 1389 1402. El a fost fiul lui Murad I şi a lui Gülçiçek Hatun, de origine greacă. Baiazid a urcat pe tron după moartea tatălui său, Murad I, care a fost ucis de sârbul Miloš Obilić. Imediat după ce a obţinut tronul, l-a strangulat pe fratele său mai tânăr pentru a evita un complot. În 1390, Baiazid a luat-o de soţie pe prinţesa Olivera Despina, fiica prinţului Lazar al Serbiei. Baiazid Fulgerul a fost învins de conducătorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, la Rovine, în 1395.În bătălia de la Ankara, din 1402, Baiazid a fost capturat de războinicul mongol Timur Lenk. Murad I a fost sultanul Imperiului Otoman între 1362-1389. Tatăl său a fost Orhan şi mama, Valide Sultan Nilüfer Hatun. Orhan a fost al doilea bey al Imperiului Otoman, din 1326 până în 1362. El a fost fiul lui Osman I şi al lui Malhun Hatun. Osman I a fost întemeietorul dinastiei otomane care a întemeiat şi condus Imperiul otoman timp de şase secole, până la abolirea sultanatului, în 1922. El a domnit între 1299 – 1326 şi a fost fiul lui Ertuğrul (liderul uzilor, popor nomad de limbă turcică) şi al lui Halime. Să vedem acum care au fost conducătorii care i-au urmat lui Suleyman Magnificul. 
Selim, succesorul lui Suleyman Magnificul
Mai întâi a urmat fiul său Selim al II-lea, (1566 –  1574), un beţiv, puţin interesat de conducerea treburilor ţării, dominat de femeile din harem. Scurta sa domnie corespunde apogeului puterii otomane şi începutul declinului său. Semnează un tratat de pace cu Austria şi îşi întăreşte puterea în Moldova şi Ţara Românească. A fost căsătorit cu Nurbanu Sultan, mama sultanului care a urmat, Murad al III-lea. 
Murad al III-lea, nepotul lui Suleyman Magnificul
Murad al III-lea a condus între 1574–1595. Marele voievod al românilor, Mihai Viteazul, a refuzat să îngenuncheze în faţa lui Murad al III-lea şi învinge oastea acestuia, condusă de Sinan Paşa, la Călugăreni, în 1595. 
Mihai Viteazul învinge oastea turcă
Murad al III-lea este astfel descris de Nicolae Bălcescu :  « un duh slab şi superstiţios, dulce la trai, iar iute la mânie şi adesea atunci şi cu cruzime, era dat cu totul la misticism, la poezie şi la voluptate; amator de danţ şi muzică, de vorbe cu duh, ba încă şi de mucalitlâcuri, el iubea mecanica, ceasornicăria şi actele de reprezentaţie; el trăia încunjurat de tălmăcitori de vise, astrologi, şeici, poeţi şi femei, dănţuitori, de pitici şi nebuni, lăsând domnia în mâna femeilor saraiului ». El este urmat de Mehmed al III-lea, între 1595 – 1603. Succesorul său a fost Ahmed I, din 1603 până în 1617. A urmat Mustafa I, între 1617–18, 1622–23, apoi Osman al II-lea, între 1618-1622, Murad al IV-lea, între 1623–1640, Ibrahim, între 1640-1648, Mehmed al IV-lea, între 1648-1687, Suleyman al II-lea, între 1687-1691, Ahmed al II-lea, între 1691-1695, Mustafa al II-lea, între 1695-1703, Ahmed al III-lea, între 1703-1730, Mahmud I, între 1730-1754, Osman al III-lea, între 1754-1757, Mustafa al III-lea, între 1757-1774, Abdülhamid I, între 1774-1789, Selim al III-lea, între 1789-1807, Mustafa al IV-lea, între 1807-1808, Mahmud al II-lea, între 1808-1839, Abdülmecid I, între 1839-1861, Abdülaziz, între 1861-1876, Murad al V-lea, în 1876, Abdülhamid al II-lea, între 1876-1909, în timpul căruia Imperiul otoman a acordat independenţa României, în urma luptelor eroice ale românilor, Mehmed al V-lea, între 1909-1918, Mehmed al VI-lea, între 1918-1922, Abdülmecid al II-lea, care a domnit până la 3 martie 1924 şi a fost cel de-al 37-lea şi ultimul conducător al dinastiei otomane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Adăugaţi un comentariu/Add a comment

 

Statistici



Display Pagerank

Totalul afisarilor de pagina

Intraţi în comunitatea Minuni Mistere

Pentru a primi update-uri daţi click pe butonul de like de mai sus!

Votati-ne

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...