Povestea regelui Carol al II-lea, văzută de revista „¡Hola!"

Relaţia regelui Carol al II-lea al României  (1893-1953) cu Magda Lupescu (1896 sau 1899-1977), care a durat 30 de ani, se numără printre cele mai pasionante poveşti de dragoste din secolul XX, comparabilă cu cea dintre Eduard al VII-lea al Angliei cu americanca Wallis Simpson.  

La fel ca acesta din urmă, Carol al II-lea a decis să renunţe la tron pentru iubită.
Iată povestea sa! Regele Carol al II-lea s-a născut în ziua de 15 octombrie 1893 la Castelul Peleş, fiind fiul Mariei de Edinburgh  (1875-1938) şi al prinţului Ferdinand de România. Educaţia lui a fost asumată de bunicii săi, regele Carol I (1839-1914) şi regina Elisabeta (1843-1916), care au văzut în el băiatul pe care nu l-au avut niciodată. De aceea s-a bucurat de o maximă protecţie, transformându-se într-un micuţ tiran în palat, spaima servitorilor din cauza caracterului său trufaş şi capricios. Când gluma s-a îngroşat, familia regală a luat hotărârea să-l trimită la Potsdam, unde avea să fie format în disciplina militară.
Prima iubire
Curând, micuţul Carol se va transforma într-un tânăr elegant înalt, blond şi cu ochii albaştri. La curte începe căutarea unei candidate pentru tânărul principe. Aleasa, marea ducesă Olga de Rusia (1895-1918), nu s-a arătat prea interesată de Carol care, în acele momente, începuse o relaţie cu o femeie atrăgătoare, numită Zizi Lambrino (1898-1953). În ciuda faptului că Zizi era de origine plebee, prinţul Carol era îndrăgostit nebuneşte de ea şi a luat-o de soţie, arătându-se surd atât faţă de familia sa, cât şi faţă de autorităţile române, care nu îi permiteau o astfel de legătură. Nunta a avut loc în Ucraina în 1918, ceea ce a însemnat dezertarea prinţului de la obligaţiile sale militare, ajungând să fie condamnat la 75 de zile de închisoare. În 1919, Curtea Supremă a României declară căsătoria neconstituţională- căsătoriile morganatice erau considerate ilegale- şi o anulează. Asta nu a împiedicat ca viitorul rege şi Zizi să păstreze relaţia şi chiar să aibă un copil, Carol Hohenzollern (1920-2006).
Căsătoria cu Elena a Greciei şi Danemarcei 
Totuşi enorma presiune a familiei asupra celor doi şi-a pus pecetea asupra relaţiei lor care în cele din urmă s-a răcit şi s-a încheiat cu plecarea lui Zizi cu fiul său la Paris. În acest timp, prinţul Carol s-a îndrăgostit de prinţesa Elena de Grecia şi Danemarca. Cunoscută sub numele Sita, aceasta era o femeie foarte atrăgătoare, înaltă şi suplă. Căsătoria, văzută cu ochi buni de familiile amândurora, s-a celebrat la 10 martie 1921 la Atena. Deja instalat la Bucureşti, cuplul a trăit o scurtă perioadă de fericire care a ajuns rutină după câteva luni şi plictiseală. Prinţul a ajuns chiar să o urască pe proaspăta sa soţie. În ciuda afecţiunii lor reduse, unul faţă de altul, prinţii au avut un fiu, principele Mihai (născut în 1921)-unele bârfe ajung chiar să spună că prinţesa era deja însărcinată în momentul căsaătoriei-care s-a născut cu o sănătate fragilă. 

 O cunoaşte pe Magda
Mama sa, dornică să abandoneze mediul axfisfiant de la palat, decide să-şi ia bebeluşul şi să meargă pe meleagurile elene, unde spera ca blânda climă de acolo să-l fortifice pe micuţ. După plecarea soţiei şi a fiului său, prinţul Carol a rămas singur la palat. În această perioadă de despărţire viitorul rege avea s-o cunoască pe femeia vieţii lui, Magda Lupescu, o femeie frumoasă şi misterioasă din societatea românească. Magda s-a născut în 1896 sau 1899 – în biografia ei sunt nenumărate enigme- în Moldova. Probabil originară dintr-o familie evreiscă, Magda Lupescu a fost educată la o biserică catolică din Bucureşti, unde a învăţat să vorbească perfect franceza şi germana. Nu era cunoscută numai pentru frumuseţea sa – ten alb, păr roşcat, ochi verzi şi forme elegante- ci şi pentru personalitatea atrăgătoare şi finul simţ al umorului. În timpul Primului Război Mondial, Lupescu s-a căsătorit cu un ofiţer din armată, numit Ion Tampeanu, însă nu a încetat să aibă aventuri şi să ducă o viaţă de lux în cele mai înalte sfere ale Bucureştiului. La patru ani după căsătorie, profund nefericit, din cauza vieţii haotice a soţiei, a decis s-o părăsească.
O iubire fără sfârşit
Prinţul şi Magda s-au instalat iniţial la Paris, mai precis într-un apartament modest de la periferia capitalei franceze, unde au dus o viaţă discretă de plimbări şi întâlniri cu prietenii. În 1927, totuşi, regele Ferdinand de România a murit şi fiul lui Carol, Mihai, i-a urmat la tron. Prinţul a început să pună la cale o lovitură de stat împotriva fiului pentru a prelua puterea în România. În cele din urmă, la 7 iunie 1930, cu ajutorul primului ministru Iuliu Maniu (1873-1953), prinţul s-a ales cu coroana română, devenind rege sub numele de Carol al II-lea al României. Aşa a început domnia lui Carol al II-lea care a durat zece ani. Magda nu a devenit regină, dar a rămas prudentă conform planului, susţinându-şi partenerul în deciziile sale. În 1940, regele Carol hotărăşte să se pună bine cu Germania nazistă, numind un prim ministru filogerman şi antisemit numit Ion Antonescu (1882-1946). În loc să accepte autoritatea monarhului, acesta îl obligă să abdice în favoarea fiului său Mihai, care avea 18 ani, Carol şi nedespărţita sa Magda fug din România, mai întâi în Iugoslavia şi apoi în Portugalia, dar teama că războiul îi va ajunge îi face să traverseze oceanul şi să se instaleze în Cuba, iar mai târziu în Mexic. Faptul că Magda nu se putea acomoda cu altitudinea pământurilor aztece a fost motivul pentru care cuplul s-au mutat la Rio de Janeiro, unde în sfârşit s-au căsătorit civil într-un hotel. Magda avea să se prezinte prinţesă de România. După al Doilea Război Mondial, cuplul se întoarce în Europa pentru a se instala din nou în Portugalia, unde cei doi se căsătoresc la biserică şi aveau să ducă o viaţă liniştită şi retrasă departe de tulburările politice din România. În 1953, Carol al II-lea moare în urma unui atac de cord pe meleaguri lusitane. Magda a fost incapabilă să-şi revină după pierderea soţului şi şi-a petrecut ultima parte a vieţii într-o cvasi totală izolare. În 1977, Magda Lupescu se stinge. Rămăşiţele pământeşti ale regelui şi ale prinţesei se odihnesc astăzi la Mânăstirea Curtea de Argeş, unde se odihnesc şi ceilalţi membri ai Casei Regale române.