Calculul a fost fiat în anul 325 d.Hr. la conciliul de la Niceea şi ţine cont de elementele astronomice, de aceea datele Săptămânii Sfinte pot să varieze până la 35 de zile.
Papa propune să unifice data Paştelui catolic cu cea a Paştelui ortodox, separate de Roma din secolul
XI. Obiectivul este ca Paştele să cadă mereu în aceeaşi duminică din aprilie, a doua sau a treia, şi să nu depindă de conjuncţiile astrale pe care se bazează.
Misterele datelor de Paşte şi cum vrea Papa să le unifice
Calculul a fost fiat în anul 325 d.Hr. la conciliul de la Niceea şi ţine cont de elementele astronomice, de aceea datele Săptămânii Sfinte pot să varieze până la 35 de zile. Papa propune să unifice data Paştelui catolic cu cea a Paştelui ortodox, separate de Roma din secolul XI. Obiectivul este ca Paştele să cadă mereu în aceeaşi duminică din aprilie, a doua sau a treia, şi să nu depindă de conjuncţiile astrale pe care se bazează.
Iată cum se calculează Paştele Catiolic:
Se ţine seama de:
1.Sosirea primăverii
Începutul calculului
Echinocţiul ecleziastic de primăvară (în 325 d.Hr. echinocţiul a avut la 21 martie şi de aceea s-a fixat această dată.
La echinocţiu, ziua şi noaptea sunt egale
21 martie, zi fixă
2.Luna plină
Prima lună plină care coincide cu echinocţiul
Nu coincide mereu cu luna plină astronomică de aceea se stabileşte ca:
Duminica Învierii să fie Prima duminică după luna plină
Excepţie
Dacă luna plină cade duminica, se amână peste o săptămână.
◙Cel mai devreme s-a celebrat la 22 martie, în 1818.
◙Cel mai târziu s-a sărbătorit la 25 aprilie.
Iată cum se calculează la ortodocşi: Calculul e la fel numai că se ţine cont de calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr, de aceea apar date diferite.
◙Datele de Paşte ortodox variază între 4 aprilie şi 8 mai
Iată cum propune Papa: aceeaşi dată pentru catolici, ortodocşi şi protestanţi: a doua sau a treia duminică din aprile
8 şi 15 aprilie, datele cele mai timpurii
14, 21 aprilie, fatele cele mai târzii
 |
| Traducerile aferente le regăsiți mai jos |
XI. Obiectivul este ca Paştele să cadă mereu în aceeaşi duminică din aprilie, a doua sau a treia, şi să nu depindă de conjuncţiile astrale pe care se bazează.
Misterele datelor de Paşte şi cum vrea Papa să le unifice
Calculul a fost fiat în anul 325 d.Hr. la conciliul de la Niceea şi ţine cont de elementele astronomice, de aceea datele Săptămânii Sfinte pot să varieze până la 35 de zile. Papa propune să unifice data Paştelui catolic cu cea a Paştelui ortodox, separate de Roma din secolul XI. Obiectivul este ca Paştele să cadă mereu în aceeaşi duminică din aprilie, a doua sau a treia, şi să nu depindă de conjuncţiile astrale pe care se bazează.
Iată cum se calculează Paştele Catiolic:
Se ţine seama de:
1.Sosirea primăverii
Începutul calculului
Echinocţiul ecleziastic de primăvară (în 325 d.Hr. echinocţiul a avut la 21 martie şi de aceea s-a fixat această dată.
La echinocţiu, ziua şi noaptea sunt egale
21 martie, zi fixă
2.Luna plină
Prima lună plină care coincide cu echinocţiul
Nu coincide mereu cu luna plină astronomică de aceea se stabileşte ca:
Duminica Învierii să fie Prima duminică după luna plină
Excepţie
Dacă luna plină cade duminica, se amână peste o săptămână.
◙Cel mai devreme s-a celebrat la 22 martie, în 1818.
◙Cel mai târziu s-a sărbătorit la 25 aprilie.
Iată cum se calculează la ortodocşi: Calculul e la fel numai că se ţine cont de calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr, de aceea apar date diferite.
◙Datele de Paşte ortodox variază între 4 aprilie şi 8 mai
Iată cum propune Papa: aceeaşi dată pentru catolici, ortodocşi şi protestanţi: a doua sau a treia duminică din aprile
8 şi 15 aprilie, datele cele mai timpurii
14, 21 aprilie, fatele cele mai târzii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment