De unde vine tradiția acadelei de Crăciun?

Acadelele sub formă de baston multicolore sunt o parte a tradiției de Crăciun și au devenit chiar un simbol al Crăciunului.

Când au fost inventate și cum au devenit parte din tradiție? Există mai multe legende privitoare la originile acesteia. Cea mai populară legendă datează din 1670 din Germania, când un dirijor de cor ar fi dat bomboane copiilor neastâmpărați ca să-i liniștească în timpul slujbei de Crăciun. Bomboanele aveau forma literei ”J”, precum cârja păstorilor care l-au vizitat pe copilul Iisus. O altă legendă prezintă acadeaua drept un simbol creștin secret și sugerează că albul, care e culoarea ei de bază, este simbolul purității lui Iisus, în timp ce dungile roșii simbolizează sângele lui Iisus când a murit pe cruce și forma de ”J” ar fi fost aleasă de la ”Jesus”, adică Iisus. În 1847, un imigrant germano-suedez numit August Imgard din Wooster, Ohio, a decorat un mic molid albastru cu hârtie ornamentală și astfel de acadele. La acea vreme, acadelele erau complet albe. La sfârșitul secolului XIX, au apărut dungile roșii și albe și aroma de mentă. Nimeni nu știe cine a inventat modelul cu dungi, însă înainte de 1900 felicitările arată că erau doar albe. Primele felicitări cu acadelele dungate au apărut la începutul secolului XX. În jurul anului1920, un producător de bomboane numit Bob McCormack a deschis compania McCormack’s Famous Candy din Albany, Georgia. Aceasta a devenit faimoasă pentru acadele și unul dintre principalii producători mondiali de acadele de Crăciun. Bob McCormack este creditat pentru inventarea acadelelor cu trei dungi. Inițial erau făcute manual până ce Gregory Keller a inventat mașina automată de fabricat acadele de Crăciun. Acadelele au devenit tradiționale ca și bradul, ciorapii, colindele…