Din misterele uneia din cele mai mari catastrofe din istorie

Un craniu care se află la Muzeul de Istoria Artei Medicinei din Roma ar putea să aparţină lui Pliniu cel Bătrân, care a murit în timpul eforturilor de salvare în urma erupţiei Muntelui Vezuviu în anul 79.

Pliniu cel Bătrân

Eroul s-a dus să ajute victimele şi nu s-a mai întors niciodată. Cercetătorii italieni spun

că ar fi posibil să identifice rămăşiţele acestui erudit, autorul uneia din cele mai timpurii enciclopedii, de acum 2.000 de ani. Gaius Plinius Secundus, mai cunoscut sub denumirea Pliniu cel Bătrân, care a trait între anii 23-79 d.Hr., a fost amiral al flotei imperiale romane ce se afla la Misenum, la nord de Napoli, în ziua din anul 79 C.E., când Vezuviul a erupt. Potrivit nepotului său, Pliniu cel Tânăr, autor şi avocat la rândul său, care a fost şi el în Misenum şi a fost martor la erupţie, curiozitatea lui Pliniu cel Bătrân  a fost atrasă de norii ameninţători din zona vulcanului. Iniţial, a intenţionat să meargă cu o ambarcaţiune ca să observe fenomenul. Dar când a primit un mesaj disperat (probabil purtat de un porumbel) de la o familie pe care o cunoştea din Stabiae, oraş din apropiere de Pompeii, în ziua de 24 august, a plecat cu cele mai bune corăbii în ajutorul prietenilor săi care locuiau pe frumoasa coastă. A avut la dispoziţie 12 vase de război, cele mai puternice din arsenalul armatei navale romane, capabile să transporte 200 de soldaţi sau supravieţuitori în timpul furtunii iscate de erupţie.  Flota a parcurs 30 de kilometric în Golful Napoli în plină viteză ca să adune sute de sinistraţi care se adunaseră pe plaje. Însă, în timp ce conducea un grup de supravieţuitori în corăbii, a fost surprins de un nor de gaze otrăvitoare şi a murit pe plajă. Trupul eroului a fost găsit intact ca şi când ar dormi. Acum cercetătorii vor să folosească analize ştiinţifice ultramoderne pentru a staili dacă respectivul craniu din muzeu a aparţinut sau nu acestuia. Nu se ştie câţi oameni au ajuns pe ambarcaţiuni înainte de apariţia norului. Se estimează că flota ar fi salvat până la 2.000 de oameni, un număr egal cu cei ucişi de erupţie. Lava vulcanică a acoperit oraşele Pompeii, Herculaneum şi Stabiae. Descriera lui Pliniu cel Tânăr este aşa de precisă, încât experţii de azi numesc exploziile vulcanice similare “erupţii plineene”. Pliniu cel Bătrân a scris o enciclopedie de 37 de volume numită ”Istoria naturală” și Istoria Romei, în 31 de volume.

Pentru a vedea craniul și resturile unei corăbii din acele vremuri:

 http://www.haaretz.com/archaeology/1.809751