China lansează cel mai mare
proiect din lume pentru modificarea climei și mai multă ploaie. O rețea de camere
de combustie urmează să fie instalate pe pantele tibetane. Particule de iodură
de argint se vor elibera în atmosferă care vor contribui la sporirea
precipitațiilor în regiune.
În Tibet nu plouă suficient. Pentru a remedia
această situație, China va lansa în curând o tehnologie care se va extinde pe
un teritoriu de trei ori cât Spania. O vastă rețea de camere de combustie va
permite eliberarea particulelor în atmosferă și va contribui astfel la formarea
de nori mari. Sistemul va permite creșterea cantității de ploaie în platoul
tibetan, cea mai mare rezervă de apă dulce a Chinei. Bazinele subterane din
această regiune alimentează unele din cele mai importante fluvii din zonă,
Galben, Yangtz, Mekong, Salween
și Brahmaputra. Potrivit cercetătorilor implicați în proiect, sistemul ar putea
crește precipitațiile în regiune cu până la 10 miliarde de metri cubi pe an,
sau aproximativ 7% din consumul total de apă al Chinei. Tehnologia prevede instalarea unei rețele uriașe de camere de combustibil în munții tibetani: zeci de mii de
camere vor fi construite în locații selectate, pentru a produce precipitații pe
o suprafață totală de aproximativ 1,6 milioane de kilometri pătrați. În camere, combustibilul solid va fi
ars pentru a produce iodură de argint, o substanță capabilă să genereze nori cu
o structură cristalină asemănătoare cu cea a gheții. Tehnologia se află pe creastături abrupte de munte, înconjurate de
musonul umed tipic al Asiei de sud. Când vântul suflă peste munte și investește
camerele, produce un curent în sus și scutură particulele de iodură de argint
către nori. Tehnologia se aplică pe
creste abrupte de munte, cărora le dă târcoale musonul umed tipic al Asiei de
sud. Când vântul suflă peste munte și dă peste camere, produce un curent
ascendent și poartă particulele de iodură de argint către nori. Pentru moment, aproximativ 500 de
camere au fost instalate de-a lungul pantelor tibetane, iar datele colectate
par a fi promițătoare. Sistemul a fost dezvoltat de China Aerospace Science and
Technology Corporation, compania de stat care conduce alte proiecte naționale
ambițioase, inclusiv explorarea lunară. Oamenii
de stiință au proiectat și construit camere utilizând aceeași tehnologie
utilizată la motoarele de rachete militare de ultimă oră, care ard în condiții
de siguranță și eficiență combustibil solid de înaltă densitate într-un mediu
sărac în oxigen la o altitudine de peste 5.000 de metri. Activitatea zilnică a
rețelei se bazează pe colectarea de date în timp real efectuată de cei 30 de
sateliți care monitorizează activitățile musonilor din Oceanul Indian. În ciuda
volumului mare de fluxuri de aer umed care traversează regiunea în fiecare zi,
platoul tibetan este unul dintre cele mai uscate locuri de pe Pământ. Majoritatea
zonelor din regiune au mai puțin de 10 cm de precipitații pe an. Conform
studiului geologic al SUA, o zonă care înregistrează mai puțin de 25 de
centimetri de ploaie pe an este definită ca deșertică. Datele radarului au
arătat deja că briza de pe platou poate transporta particule de iodură până la
o mie de metri deasupra vârfurilor munților: conform primelor date, o singură
cameră de ardere poate contribui la crearea unor nori groși care se extind
dincolo de 5 km. Acestea pot fi instalate și în zone protejate, deoarece ele
emit doar vapori de apă și dioxid de carbon și sunt alimentate în întregime de
energia solară, datorită panourilor fotovoltaice specifice. China lansează un
alt proiect de schimbare a climei, exploatând vânturile musonice: născut
dintr-un acord încheiat între Universitatea Tsinghua, provincia Qinghai, și
China Aerospace Science and Technology Corporation, proiectul va viza
particulele de vapori apa din musonii care iau cu asalt platoul tibetan până în
regiunile nordice afectate de secetă. Conform primelor calcule, acesta ar
trebui să mărească prezența apei în regiune cu 5-10 miliarde metri cubi pe an. Unii
cercetători, intervievați de South China Morning Post, au declarat că sunt
sceptici în ceea ce privește succesul experimentului, deoarece a avut un impact
negativ asupra altor zone ale țării.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Adăugaţi un comentariu/Add a comment